Am avut un schimb informal de e-mailuri cu un consilier al Administrației Prezidențiale pe tema proiectului de Lege a Alegerilor locale, care este în dezbatere avansată la Parlament. Legat de acest proiect ni s-a cerut un punct de vedere, pe care îl redăm mai jos: AMPER consideră că, deși au fost înregistrate mici progrese în procesul de modificare a acestui act normativ, actuala formă a proiectului propus contravine principiilor convenite de partidele parlamentare și președinte după alegerile prezidențiale, acelea de modificare a unui pachet mai amplu de legi care să ducă la o reformă reală a clasei politice, la liberalizarea accesului pe scena politică, la încurajarea apariției unor actori noi în viața publică. Având în vedere aceste considerente, facem următoarele recomandări: 1. Menținerea pragului electoral reprezintă o măsură care favorizează păstrarea pe scena politică a actualilor actori, partidele mari tradiționale. Principiile de la care s-a pornit în modificarea acestui pachet de legi, inclusiv a Legii alegerilor locale, au fost, printre altele, acelea de reformă a clasei politice, de încurajare a accederii pe scena politică a unor actori noi – partide, grupuri sau indivizi – cu idei proaspete, iar pragul de 5% este unul care descurajează toate aceste deziderate. Pragul electoral, în orice formă ar fi, presupune pierderea unor voturi valabil exprimate – fie prin faptul că partide sau candidați independenți nu reușesc să treacă acest prag, fie pentru că anumiți independenți reușesc să treacă pragul, iar voturile luate peste pragul necesar alocării unui mandat se pierd, deși ar fi putut, de exemplu, să aducă un nou mandat de pe o eventuală listă civică. Pentru că în alegerile locale sunt cele mai mari șanse să apară candidați actori politici interesați exclusiv de participarea la viața politică dintr-o anumită comunitate, fără să aibă implicit aspirații județene sau naționale, recomandăm eliminarea totală din Legea Alegerilor locale a pragului electoral. Pentru acest lucru este nevoie de modificarea art. 96 din actualul proiect propus. 2. Nicăieri în democrațiile consolidate din Europa dreptul la opinie politică nu este supus niciunei forme de sancțiune atunci când alegătorul sau alesul decide să-și schimbe opțiunea. În acest context, România face notă discordantă și sancționează migrația aleșilor locali, restricționând în același timp un drept prevăzut de Constituția României. Constituția...
mai multLuni și marți, 2-3 martie, reprezentanții Campaniei Politică fără Bariere și ai Asociației pentru Minți Pertinente—AMPER au participat la lucrările subcomisiei parlamentare pentru modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale. O mare parte din amendamentele propuse prin documentul tehnic al Politică fără Bariere din 16 decembrie 2014 au fost aprobate în cadrul subcomisiei, conform principiilor adoptate de Comisia comună, la ședința din 24 februarie. Joi, 5 martie, în ședința Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru modificarea legilor electorale, se vor adopta chestiunile tehnice rămase în divergență și/sau pentru care nu s-a putut obține un consens în cadrul subcomisiei. Din păcate, unele dintre barierele eliminate la nivelul înființării/înscrierii partidelor au fost re-introduse prin mecanismele de radiere, respectiv finanțare a partidelor. Politică fără Bariere consideră că, astfel, sunt încălcate atât principiile noastre, discutate cu partidele politice, cât și înseși principiile adoptate de Comisie: principiul privind radierea partidelor care nu depun candidaturi și/sau nu obțin un anumit număr de voturi, în mai multe circumscripții electorale, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial; principiul privind subvenționarea partidelor, respectiv decontarea cheltuielilor din campania electorală, numai pentru partidele locale care obțin 3% din voturile exprimate la nivelul unui județ, contravine atât principiului privind eliminarea criteriului teritorial, cât și principiului privind finanțarea partidelor în funcție de numărul de voturi obținute; textul nemodificat/neactualizat din art. 15 și 16 ale Legii 334/2006, care menține evaluarea performanței electorale prin raportare la numărul de mandate obținute și atingerea pragului electoral la nivel național, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial și principiului privind finanțarea partidelor în funcție de numărul de voturi. Membrii subcomisiei au acționat în cadrul mandatelor primite de la formațiunile politice. În opinia noastră, argumentele care au fost invocate/aduse în discuție de formațiunile politice nu au fost nici suficiente, nici valide. Față de aceste contradicții din cadrul activității legislative, organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, alături de organizațiile susținătoare ale acelorași principii, vor elabora documente de poziție, pe care le vor transmite în atenția Comisiei comune. Păstrarea acestor contradicții, care țin de interpretarea corelată a textelor de lege, va echivala cu gâtuirea reformei așteptate de societatea românească și cu încălcarea promisiunilor formulate de formațiunile politice parlamentare, din noiembrie 2014...
mai multCătre, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI CABINETUL PREȘEDINTELUI Calea 13 Septembrie nr. 2, Intrarea B1, sectorul 5, București, România Referitor la Dosarul nr. 630D/2014 Termen de judecată la 26.02.2015 Amicus curiae Argumente în susținerea obiecției de neconstituționalitate ridicată de către Partidul Pirat România cu privire la a dispozițiile art.19 alin.(1) și (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003 Formulat de Asociația pentru Minți Pertinente AMPER, cu sediul în Tg.Mureș, str. Banat nr. 16,ap.5, jud.Mureș, prin director executiv Cătălin Hegheș I. Preambul Subscrisa cunoaștem faptul că, din punct de vedere procedural, nu avem calitatea de intervenient (parte) în acest contencios constituțional. Tocmai de aceea, depunem prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției și care este recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, spre exemplu, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante. II. Expunere de motive În România, s-a manifestat o tendinţă de îngreunare a accesului noilor partide pe scena politică locală şi în Parlamentul ţării. Această tendinţă este evidentă când ne raportăm la creşterea în mai multe etape a numărului de susţinători de care este nevoie pentru a fi înregistrat un partid, precum şi a pragului electoral care trebuie atins de o formaţiune politică pentru a obţine mandate în Parlamentul României. În 1990, erau necesari 251 de membri fondatori pentru înfiinţarea unui partid politic. Numărul a crescut la 10.000 în 1996, pentru a ajunge la 25.000 de membri fondatori în 2003. Adoptarea Legii 14/2003 a partidelor politice, care prevede un prag de reprezentativitate de 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti, a avut ca efect descurajarea participării politice a cetăţenilor români, din cel puţin două perspective: din cea de candidat la alegeri şi din cea de fondator al unei noi formaţiuni politice. Aceste două efecte sunt măsurabile şi pot fi exprimate prin cifre. Atât legea din 1996...
mai multLa inițiativa AMPER, miercuri 21 ianuarie, reprezentanți din partea a 12 organizații non-guvernamentale care activează la Tîrgu-Mureș s-au întâlnit pentru a discuta pe marginea nevoii de modificare a regulamentelor prin care Primăria Tîrgu-Mureș oferă finanțări prin concursuri de proiecte pe diferite domenii de activitate. După aproximativ două ore de discuții, am putut formula și câteva concluzii: 1. Ar trebui ca derularea finanțărilor să se realizeze după modelul: 50% la semnarea contractului, 40% după ce prima tranșă a fost cheltuită în proporție de 80% și ultima tranșă de 10% la finalizarea proiectului. 2. Un model de bună practică după care ne putem inspira în procesul de rescriere a regulamentelor este modelul de derulare a fondurilor norvegiene. 3. Birocrația ar trebui simplificată, depunerea proiectelor ar trebui să se poată face printr-o aplicație online, iar documentele de care organizația nu dispune și care costă pentru a fi obținute să fie depuse ulterior, dacă proiectul a fost declarat câștigător. 4. La Primărie nu se pot depune proiecte de mediu, iar acest lucru ar trebui corectat. 5. Comisia/comisiile de evaluare a proiectelor ar trebui să includă și reprezentanți ai ONG-urilor locale. Propunerea noastră cu 2 membri care să se schimbe anual și care în respectivul an să nu poată depune proiecte a fost acceptată. 6. Lipsesc strategiile pe termen lung pe fiecare domeniu în parte și ar fi bine ca ONG-urile să demareze realizarea lor pe fiecare domeniu în parte. 7. Bugetul destinat acestor proiecte ar trebui împărțit în două sesiuni anuale de finanțare. 8. Gradul de cofinanțare al proiectelor ar trebui să fie de 10%, până la maxim 20%. 9. Lipsește transparența în procedura de derulare a fondurilor și ar trebui să corectăm acest lucru printr-o prevedere din regulament. 10. Calendarul derulării finanțărilor ar trebui să fie previzibil și Primăria să-l respecte, deci trebuie să introducem în regulament pârghii prin care și ONG-urile să aibă un cuvânt de spus. 11. Legat de criteriile generale de evaluare a proiectelor s-au amintit: – impactul în comunitate – sustenabilitate și continuitatea pe termen lung – încurajarea voluntariatului – experiența, dar să nu fie criteriu eliminatoriu – perseverența în aplicarea la fonduri să fie punctată – capacitatea organizatorică de derulare a proiectelor – vizibilitatea proiectelor (să se acorde un minim punctaj și capitolului de promovare...
mai multComunicat securitate cibernetică CCR Legea securității cibernetice, încă o tentativă a serviciilor de a monitoriza populația, NU trece de Curtea Constituțională Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) salută decizia CCR de a declara neconstituțională, în ansamblu, Legea securității cibernetice. Această lege reprezintă încă o tentativă a legiuitorului, împreună cu serviciile de informații, de a impune o serie de măsuri de supraveghere în masă a comunicațiilor cetățenilor, prin încălcarea unor drepturi fundamentale, sub pretextul luptei împotriva terorismului. Conform comunicatului CCR legea este considerată neconstituțională în ansamblul ei, judecătorii considerând că mai multe articole decât semnalase societatea civilă încalcă Constituția. Principalele articole neconstituționale, așa cum au fost ele sesizate de societatea civilă sunt 2, 3, 16 și 17. În ultimii cinci ani România a traversat o întrecere absurdă între autoritățile statului – care au impus legi pentru controlul absolut asupra comunicațiilor cetățenilor – și justiția, care le-a declarat neconstituționale. Organizațiile semnatare au semnalat de fiecare dată aceste derapaje și au cerut parlamentarilor țării să-și înfrâneze slăbiciunile în fața serviciilor de informații și să-și canalizeze eforturile spre legiferarea conformă cu interesul public și în respect față de drepturile fundamentale ale omului. Considerăm că după patru verdicte naționale de neconstituționalitate, plus o invalidare europeană, date în ultimii 5 ani pe aceeași temă, Parlamentul, Guvernul și serviciile de informații ar trebui să înțeleagă că dorințele lor contravin drepturilor fundamentale ale cetățenilor. O cronologie a invalidării legilor din categoria „Big brother”: Reţinerea datelor de trafic, de localizare şi de identificare, de către furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice a generat nenumărate controverse încă de la apariţia Directivei europene nr. 2006/24/UE. În România, prima lege (Legea nr.298/2008) prin care s-a dorit transpunerea directivei a fost declarată neconstituţională, Curtea Constituţională (CCR) bazându-şi argumentele în principal pe încălcarea dreptului la viaţă privată prin obligaţia general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicaţiile private ale tuturor cetăţenilor. În 2012, o nouă lege privind reținerea datelor (Legea nr.82/2012) a fost adoptată de către Parlamentul României. Și aceasta a fost declarată neconstituțională de către CCR, în iulie 2014. Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat...
mai multUn grav atentat împotriva drepturilor fundamentale este folosit de autoritățile române ca un pretext pentru a propune restrângerea drepturilor fundamentale Organizațiile semnatare ale acestui comunicat își exprimă îngrijorarea cu privire la insistența cu care instituțiile abilitate ale statului re-propun acum, în regim de urgență, un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului. Reamintim că acest presupus “vid legislativ” este de fapt cunoscut de instituțiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru inter-instituțional să analizeze în regim de urgență pentru ieri, 8 ianuarie 2014, respingerea de către Curtea Constituțională a legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie și internet reprezintă o măsură aberantă, care perpetuează greșelile trecutului și îngrădește drepturile fundamentale, în locul unei analize profesioniste, aprofundate, care să includă toți actorii din societate interesați de subiect. Remarcăm, încă o dată, că atât sectorul privat, cât și cel al societății civile sunt ignorate de autoritățile statului atunci când iau decizii pe aceste subiecte. Totodată, precizăm că agenda întrunirii nu ține cont de câteva aspecte esențiale: Franța, exemplul invocat care a declanșat această “agitație” instituțională locală, beneficiază de numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay) dar, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris din data de 7 ianuarie 2015. Mai mult, politicieni francezi de marcă se dovedesc mai cerebrali, respingând “ideea unei legislatii dictate de emotie”. Orice nouă lege specifică de păstrare a tuturor datelor de trafic are șanse mari să fie contrară drepturilor fundamentale, în timp ce furnizorii de comunicații oricum rețin date de trafic în scop comercial. Accesul la acestea se poate face prin simpla clarificare a art. 152 din Codul de procedură penală. Decizia Curții Constituționale de respingere a pachetului “Big Brother” datează din iulie 2014, prin urmare “urgența” invocată nu reprezintă altceva decât folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignoră drepturile fundamentale. Orice ordonanță de urgență în acest domeniu, unde se afectează în mod direct drepturile fundamentale, ar fi neconstituțională conform art. art.115 alin.(6) din Constituția României. O tragedie nu trebuie să fie transformată într-un pretext pentru îngrădirea libertăților și ocolirea unor decizii ale Curții Constituționale! Semnatari:...
mai mult