Treisprezece organizatii neguvernamentale consideră că Legea securității cibernetice, în forma aprobată de Parlament, încalcă garanțiile constituționale privind viața privată și cer ca legea să fie analizată de Curtea Constituțională a României înainte de promulgarea ei. Pentru că nu au competența legală de a sesiza CCR, organizațiile semnatare s-au adresat ieri, 21 decembrie, la 25 de ani de la abolirea regimului opresiv și securistic, acelor instituții care au această cădere, după cum urmează: 1. Parlamentului României, expresia cea mai înaltă a voinței populare. Legea a fost adoptată fără nicio dezbatere în Camera Deputaților, iar Senatul a ignorat orice punct de vedere venit din partea societății civile. Fie și în al doisprezecelea ceas, Parlamentul trebuie să se asigure că votul său, transpus în lege, asigură respectarea drepturilor omului consființite prin Constituție. (Scrisoarea adresată liderilor grupurilor parlamentare) 2. Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă în România. Ne exprimăm speranța că ÎCCJ va fi la înălțimea așteptărilor cetățenilor și se va constitui în garant al primatului legii și al statului de drept. (Scrisoarea adresată președintelui ICCJ) 3. Avocatului Poporului, care prin lege are ca scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor în raport cu autoritățile statului. Avocatul Poporului a intervenit într-o manieră asemănătoare în cazul unor legi de aceeași factură (cum ar fi legea cartelelor prepay) și sperăm că va rămâne consecvent acțiunilor sale în ceea ce privește respectarea dreptului la viață privată. (Scrisoarea adresată Avocatului poporului) 4. Președintelui Klaus Iohannis, cel în măsură să respingă promulgarea. Încă din prima zi de mandat, Președintele este în situația de a face dovada atașamentului său față de respectarea drepturilor omului în România. O eventuală promulgare a legii securismului cibernetic poate da tonul relației dintre cetățean și stat pentru următorii cinci ani. (Scrisoarea adresată președintelui României) Principalele critici ale organizațiilor semnatare la adresa Legii securității cibernetice sunt: 1. Problema: Access la date informatice într-un mod extrem de vag pentru foarte multe instituții. – Soluția: Accesul la datele informatice se poate face doar în condițiile Codului de Procedură Penală (art 138 și 140) 2. Problema: Legea se aplică tuturor persoanelor de drept public și privat, deci o arie extrem de largă. – Soluția: Legea trebuie să se aplice doar persoanelor de drept public și privat identificate...
mai mult
În urmă cu câteva săptămâni scriam președintelui României, cu rugămintea de a analiza proiectul de modificare a Legii Partidelor, propus de AMPER. Demersul venea ca urmare a unor declarații făcute de președintele Traian Băsescu la Întâlnirea Anuală a Clubului Politic. Mai jos redăm textul petiției noastre: Bună ziua! Numele meu este Cătălin Hegheș, vă scriu din partea Asociației Pentru Minți Pertinente AMPER, care activează la Tîrgu-Mureș și pe care o reprezint în calitate de director executiv. Am luat act cu plăcută surprindere, urmărind discursul domnului președinte de la Întâlnirea Anuală a Clubului Politic, care a avut loc la Palatul Cotroceni, de ideea reformei partidelor politice. Pasajul care mi-a atras cel mai mult atenția este cel în care făceați referire la accesul în actuala clasă politică a elitelor: „Nu este, însă, altă soluţie decât ca elitele să spună, de regulă: aici este clasa politică, dar eu îmi asum, ca om valoros, să intru în această clasă şi, aşa cum ne-au trebuit 25 de ani să o decredibilizăm complet, în cinci, şase ani să refacem credibilitatea clasei politice prin cei care acced în interiorul clasei politice. Nu reuşim să facem o reformă a partidelor, pentru că nu vor chiar conducătorii partidelor să aibă parte de această reformă, care, atunci când este făcută, este dureroasă”. Revenind la activitatea asociației noastre, în momentul de față cel mai important proiect al nostru este promovarea unei noi Legi a Partidelor, având la bază un studiu realizat la nivel academic disponibil aici: http://partide.amper.org.ro/ro/sinteza-analiza-comparativa/. Potrivit acestuia, România are cea mai restrictivă legislație în domeniu din Europa. Mai exact, dacă în majoritatea țărilor europene dezvoltate un partid se poate înființa cu trei membri fondatori, în România este necesară strângerea de 25.000 de semnături, din 18 județe, plus municipiul București, nu mai puțin de 700 de semnături din fiecare județ. Credem că această restricție încalcă dreptul constituțional la liberă asociere și este motivul principal pentru nereformarea clasei politice, care în aceste condiții este imposibil de concurat. Argumentația juridică detaliată pentru modificarea legii o puteți accesa aici: http://partide.amper.org.ro/ro/sintezaanaliza-juridica/, iar proiectul propus de noi poate fi accesat aici: http://partide.amper.org.ro/ro/proiect-pentru-schimbarea-legii-partidelor/forma-initiatorului/. Modificarea unei astfel de legi care liberalizează piața politică din România nu se poate face decât la presiunea societății civile, clasa politică...
mai mult
Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER a publicat pe site-ul dedicat campaniei de modificare a Legii Partidelor (http://partide.amper.org.ro) studiul „Finanțarea partidelor politice în statele membre UE. O analiză comparată”. Lucrarea a fost realizată de Sorin Cucerai (publicist și filozof, cu peste 30 de studii și eseuri publicate în țară și străinătate) pentru Grupul pentru Democrație Participativă Plenum și a fost finanțată de Dan Mașca. Disponibil integral la adresa http://partide.amper.org.ro/ro/studiu-finantarea-partidelor/, studiul detaliază modul de finanțare a partidelor în statele membre UE, luând în calcul finanțarea privată, finanțarea publică, restricțiile de utilizare a fondurilor și modul de raportare financiară, potrivit legislațiilor naționale din fiecare stat. În partea a doua, materialul prezintă câteva tipare care se pot observa. Câteva dintre cele mai interesante: Dintre toate statele membre UE, unul singur – Malta – respinge ideea finanțării din bani publici a partidelor. Există două sisteme prin care partidele primesc bani publici – finanțarea pe vot obținut sau pe procent, însă uneori ele sunt și combinate. Statele în care finanțarea publică se face pe vot și în care donațiile nu sunt plafonate au cea mai mare prezență la vot. În aceste state, politicienii se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere. La final sunt formulate și recomandări pentru România, cum ar fi: Eliminarea plafoanelor pentru donații. Regândirea statutului de donator al sindicatelor. Preluarea prevederii din legislația spaniolă conform căreia partidele ai căror membri din conducerea centrală sau locală au fost condamnați definitiv pentru comiterea de infracțiuni pierd accesul la finanțare publică. Publicarea și arhivarea pe site-urile partidelor a rapoartelor privind situația financiară a partidelor (inclusiv situația donatorilor și a...
mai mult
Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER își continuă demersul demarat în luna iunie a acestui an prin care dorim să anulăm cinci hotărâri de Consiliu Local, adoptate în regim de urgență, netransparent, fără dezbatere publică și nerespectându-se legislația în vigoare. Este vorba despre acordarea unor finanțări de aproximativ 12 milioane de lei de la bugetul local pentru finanțarea unor cluburi sportive. Inițial am notificat autoritatea locală, de la care n-am primit deschidere și care a considerat că adoptarea celor cinci hotărâri a fost perfect legală. Ulterior am adus problema și în atenția Instituții Prefectului Județului Mureș, de la care am primit un răspuns scurt, cum că se va verifica legalitatea acelor hotărâri. Din acest motiv ne-am văzut nevoiți să ne adresăm și instanței de contencios administrativ a Tribunalului Mureș. Mai jos, puteți accesa cererea de chemare în judecată depusă miercuri, 10 septembrie la Tribunalul...
mai mult
În luna iunie, AMPER cerea printr-o plângere prealabilă înregistrată la Primăria Tîrgu-Mureș revocarea a cinci hotărâri de Consiliu Local prin care 5 cluburi sportive primeau finanțare din bugetul local într-o manieră pe care noi o catalogăm ca fiind în afara legii. Autoritatea locală vede însă lucrurile diferit față de noi, cel puțin așa reiese din răspunsul primit. Legat de acesta, am formulat o poziție pe care v-o prezentăm mai jos și ne rezervăm dreptul de a contesta mai departe cele cinci hotărâri, printr-o plângere prealabilă pe care o vom înregistra la Instituția Prefectului Mureș. Din răspunsul comunicat la data de 10.07.2014 Municipiul Tîrgu Mureș prin primar menționează solicitarea de revocare pentru motive de nelegalitate este neîntemeiată însă va fi totuși prezentată spre analiză și decizie în prima ședință ordinară a Consiliului Local Municipal. Primul motiv de respingere a plângerii prealabile arătat în cuprinsului răspunsului a fost întemeiat pe ideea că Hotărârile Consiliului Local obiect al plângerii au intrat în circuitul civil astfel că nu mai pot fi revocate. În raport de dispozițiile art. 1 alin. 6 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ potrivit care „autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice” se constată că posibilitatea organului administrativ emitent de a-l revoca este condiționată sub un dublu aspect, actul administrativ nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte, în aplicarea principiul securității și stabilității raporturilor juridice. În plângerea prealabilă subscrisa am solicitat în primul rând constatarea nelegalității hotărârilor atacate și în subsidiar revocarea acestora. Răspunsul lacunar al acestei instituții, fără a face referire la motivele de nelegalitate susținute în cuprinsul plângerii, este evident și prin faptul că în răspuns se arată că actele administrative atacate au intrat în circuitul civil și nu pot fi revocate, nu sunt nelegale dar vor fi analizate în prima ședință a Consiliului Local. Dacă ne raportăm la prevederile art. 36 alin.6 lit.a Consiliul Local are ca și atribuție a asigura potrivit competentelor sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind și sportul. Astfel, singurul în măsură să constate...
mai multAsociația Pentru Minți Pertinente AMPER cere revocarea HCL nr. 185/29.05.2014, HCL nr.186/29.05.2014, HCL nr. 187/29.05.2014, HCL nr. 188/29.05.2014 și HCL nr. 189/29.05.2014, prin care Consiliul Local Tîrgu-Mureș se angajează să finanțeze din bugetul local cluburile Asociaţia „Fotbal Club ASA 2013 Tîrgu Mureş”, Baschet Club Mureş, Clubul Sportiv Universitar Tîrgu Mureş, Clubul Sportiv City’Us Tîrgu-Mureș și Sport Club MUREŞUL Tîrgu Mureş cu peste 15 milioane de lei. În acest sens, marți 10 iunie, am depus la registratura Primăriei Tîrgu-Mureș o plângere prealabilă prin care constestăm oportunitatea și legalitatea acestor hotărâri. În opinia noastră, cele cinci hotărâri susmenționate nu respectă egalitatea la șansă a tuturor cluburilor sportive din Tîrgu-Mureș, întrucât hotărârile nu sunt luate ca urmare a unui concurs de proiecte, transparent, cu criterii clare și bine definite. În plus, pentru cluburile care au primit finanțare, Primăria Tîrgu-Mureș descurajează indirect performanța managerilor, care nu sunt nevoiți astfel să caute soluții economice viabile pentru susținerea cheltuielilor. În privința legalității acestor hotărâri de Consiliu Local, în opinia noastră, ele încalcă mai multe acte normative, între care Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului Local Tîrgu-Mureș, Legea 52/2003 privind transparența decizională, Legea 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general și Legea 69/2000 – legea educației fizice și sportului. În cazul unui răspuns nefavorabil din partea Primăriei și a Consiliului Local Tîrgu-Mureș, Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER va continua demersurile pentru revocarea celor cinci hotărâri pe calea contenciosului administrativ. Atașat puteți accesa și textul integral al documentului depus la Primărie – 10.06.2014 plangere prealabila asocieri...
mai mult
