Discuțiile pe marginea proiectului de modificare a regulamentului CL Tîrgu-Mureș de finanțare a proiectelor culturale continuă. Cea mai recentă variantă de lucru este disponibilă pentru consultare aici. Așteptăm sugestiile de modificare a regulamentului de la oricine crede că poate aduce îmbunătățiri...
mai mult
Către, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI CABINETUL PREȘEDINTELUI Calea 13 Septembrie nr. 2, Intrarea B1, sectorul 5, București, România Referitor la Dosarul nr. 630D/2014 Termen de judecată la 26.02.2015 Amicus curiae Argumente în susținerea obiecției de neconstituționalitate ridicată de către Partidul Pirat România cu privire la a dispozițiile art.19 alin.(1) și (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003 Formulat de Asociația pentru Minți Pertinente AMPER, cu sediul în Tg.Mureș, str. Banat nr. 16,ap.5, jud.Mureș, prin director executiv Cătălin Hegheș I. Preambul Subscrisa cunoaștem faptul că, din punct de vedere procedural, nu avem calitatea de intervenient (parte) în acest contencios constituțional. Tocmai de aceea, depunem prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției și care este recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, spre exemplu, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante. II. Expunere de motive În România, s-a manifestat o tendinţă de îngreunare a accesului noilor partide pe scena politică locală şi în Parlamentul ţării. Această tendinţă este evidentă când ne raportăm la creşterea în mai multe etape a numărului de susţinători de care este nevoie pentru a fi înregistrat un partid, precum şi a pragului electoral care trebuie atins de o formaţiune politică pentru a obţine mandate în Parlamentul României. În 1990, erau necesari 251 de membri fondatori pentru înfiinţarea unui partid politic. Numărul a crescut la 10.000 în 1996, pentru a ajunge la 25.000 de membri fondatori în 2003. Adoptarea Legii 14/2003 a partidelor politice, care prevede un prag de reprezentativitate de 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti, a avut ca efect descurajarea participării politice a cetăţenilor români, din cel puţin două perspective: din cea de candidat la alegeri şi din cea de fondator al unei noi formaţiuni politice. Aceste două efecte sunt măsurabile şi pot fi exprimate prin cifre. Atât legea din 1996...
mai mult
AMPER a fost reprezentată astăzi la Palatul Parlamentului la dezbaterea publică pe tema „Drepturi și libertăți în contextul securității cibernetice și a telecomunicațiilor” organizată de Grupul Parlamentar al PNL. La discuții au luat parte, reprezentanți din partea mai multor ONG-uri implicate și în trecut în procesul legislativ de reglementare a acestui domeniu, cum ar fi Active Watch, APADOR CH sau Miliția Spirituală. De asemenea, au venit la discuții parlamentari ai PNL și reprezentanți ai SRI și STS, precum și alte insituții cu atribuții în zona securității cibernetice. Discuțiile moderate de președintele de onoare al Asociației Pro Democrația Cristian Pîrvulescu, programate inițial să dureze două ore, s-au prelungit peste program. Pe de-o parte reprezentanții instituțiilor Statului cer în continuare adoptarea unei legi de reglemntare a acestui domeniu care, spun ei, ar fi menită să ne apare de atacurile cibernetice. Unul din reprezentanții SRI prezenți la discuții spunea chiar că în prezent instituția pe care o reprezintă nu poate nici pe departe să asigure condițiile de securitate în acest domeniu. Pe de altă parte, reprezentanții societății civile au subliniat că până acum încercările de reglementare în domeniu au încălcat de fiecare dată drepturi și libertăți fundamentale prevăzute de Constituție, motiv pentru care Curtea Constituțională le-a și respins. De asemenea s-au cerut motive mai bine întemeiate pentru nevoia de a veni cu un nou proiect de lege, s-a cerut definirea mai clară a termenilor, în special „siguranța națională”. Poziția AMPER la dezbatere a fost aceea că, dacă încercările de până acum au fost declarate neconstituționale, legiuitorul ar trebui să acorde mai multă atenție la practica din alte state europene, unde poate amenințările teroriste sunt chiar mai mari, care s-au confruntat cu aceeași nevoie de reglementare și același pericol de a încălca drepturi și libertăți individuale. Deocamdată s-au făcut puține referiri la modele de bună practică în domeniu și s-au propus prea puține soluții. La final, organizatorii, Grupul Parlamentar al PNL a promis că acest tip de dezbateri vor fi reluate în viitorul...
mai multÎn urma mai multor runde de discuții, pe de-o parte cu reprezentanți ai unor organizații non-guvernamentale care activează în domeniul cultural și pe de altă parte cu juriști de specialitate, am reușit să definitivăm un prim draft al unei propuneri de revizuire a regulamentului prin care Primăria Tîrgu-Mureș finanțează proiectele culturale. Acesta va continua să fie perfectat în perioada următoare. De asemenea, un pas important care va urma va fi demararea discuțiilor cu reprezentanții Primăriei și în special cu cei din comisia de specialitate din cadrul Consiliului Local Tîrgu-Mureș, pentru a vedea în ce măsură propunerile de îmbunătățire a acestui regulament sunt agreate și pot ajunge în dezbaterea Consiliului Local la o viitoare ședință. Dacă expunerea de motive și proiectul de hotărâre de consiliu au o formă aproape finală, anexa este încă într-o formă de lucru. Toate pot fi download-ate pentru consultare...
mai mult
La inițiativa AMPER, miercuri 21 ianuarie, reprezentanți din partea a 12 organizații non-guvernamentale care activează la Tîrgu-Mureș s-au întâlnit pentru a discuta pe marginea nevoii de modificare a regulamentelor prin care Primăria Tîrgu-Mureș oferă finanțări prin concursuri de proiecte pe diferite domenii de activitate. După aproximativ două ore de discuții, am putut formula și câteva concluzii: 1. Ar trebui ca derularea finanțărilor să se realizeze după modelul: 50% la semnarea contractului, 40% după ce prima tranșă a fost cheltuită în proporție de 80% și ultima tranșă de 10% la finalizarea proiectului. 2. Un model de bună practică după care ne putem inspira în procesul de rescriere a regulamentelor este modelul de derulare a fondurilor norvegiene. 3. Birocrația ar trebui simplificată, depunerea proiectelor ar trebui să se poată face printr-o aplicație online, iar documentele de care organizația nu dispune și care costă pentru a fi obținute să fie depuse ulterior, dacă proiectul a fost declarat câștigător. 4. La Primărie nu se pot depune proiecte de mediu, iar acest lucru ar trebui corectat. 5. Comisia/comisiile de evaluare a proiectelor ar trebui să includă și reprezentanți ai ONG-urilor locale. Propunerea noastră cu 2 membri care să se schimbe anual și care în respectivul an să nu poată depune proiecte a fost acceptată. 6. Lipsesc strategiile pe termen lung pe fiecare domeniu în parte și ar fi bine ca ONG-urile să demareze realizarea lor pe fiecare domeniu în parte. 7. Bugetul destinat acestor proiecte ar trebui împărțit în două sesiuni anuale de finanțare. 8. Gradul de cofinanțare al proiectelor ar trebui să fie de 10%, până la maxim 20%. 9. Lipsește transparența în procedura de derulare a fondurilor și ar trebui să corectăm acest lucru printr-o prevedere din regulament. 10. Calendarul derulării finanțărilor ar trebui să fie previzibil și Primăria să-l respecte, deci trebuie să introducem în regulament pârghii prin care și ONG-urile să aibă un cuvânt de spus. 11. Legat de criteriile generale de evaluare a proiectelor s-au amintit: – impactul în comunitate – sustenabilitate și continuitatea pe termen lung – încurajarea voluntariatului – experiența, dar să nu fie criteriu eliminatoriu – perseverența în aplicarea la fonduri să fie punctată – capacitatea organizatorică de derulare a proiectelor – vizibilitatea proiectelor (să se acorde un minim punctaj și capitolului de promovare...
mai mult
