Treisprezece organizatii neguvernamentale consideră că Legea securității cibernetice, în forma aprobată de Parlament, încalcă garanțiile constituționale privind viața privată și cer ca legea să fie analizată de Curtea Constituțională a României înainte de promulgarea ei. Pentru că nu au competența legală de a sesiza CCR, organizațiile semnatare s-au adresat ieri, 21 decembrie, la 25 de ani de la abolirea regimului opresiv și securistic, acelor instituții care au această cădere, după cum urmează: 1. Parlamentului României, expresia cea mai înaltă a voinței populare. Legea a fost adoptată fără nicio dezbatere în Camera Deputaților, iar Senatul a ignorat orice punct de vedere venit din partea societății civile. Fie și în al doisprezecelea ceas, Parlamentul trebuie să se asigure că votul său, transpus în lege, asigură respectarea drepturilor omului consființite prin Constituție. (Scrisoarea adresată liderilor grupurilor parlamentare) 2. Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă în România. Ne exprimăm speranța că ÎCCJ va fi la înălțimea așteptărilor cetățenilor și se va constitui în garant al primatului legii și al statului de drept. (Scrisoarea adresată președintelui ICCJ) 3. Avocatului Poporului, care prin lege are ca scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor în raport cu autoritățile statului. Avocatul Poporului a intervenit într-o manieră asemănătoare în cazul unor legi de aceeași factură (cum ar fi legea cartelelor prepay) și sperăm că va rămâne consecvent acțiunilor sale în ceea ce privește respectarea dreptului la viață privată. (Scrisoarea adresată Avocatului poporului) 4. Președintelui Klaus Iohannis, cel în măsură să respingă promulgarea. Încă din prima zi de mandat, Președintele este în situația de a face dovada atașamentului său față de respectarea drepturilor omului în România. O eventuală promulgare a legii securismului cibernetic poate da tonul relației dintre cetățean și stat pentru următorii cinci ani. (Scrisoarea adresată președintelui României) Principalele critici ale organizațiilor semnatare la adresa Legii securității cibernetice sunt: 1. Problema: Access la date informatice într-un mod extrem de vag pentru foarte multe instituții. – Soluția: Accesul la datele informatice se poate face doar în condițiile Codului de Procedură Penală (art 138 și 140) 2. Problema: Legea se aplică tuturor persoanelor de drept public și privat, deci o arie extrem de largă. – Soluția: Legea trebuie să se aplice doar persoanelor de drept public și privat identificate...
mai mult
Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER a publicat astăzi un nou studiu de drept comparat. De această dată ne-am îndreptat atenția spre democrația locală în statele membre UE, comparând dreptul de a candida în aceste state. Studiul a fost realizat de Sorin Cucerai (publicist și filozof, cu peste 30 de studii și eseuri publicate în țară și străinătate). Pe lângă prezentarea situației legislative din fiecare din aceste state, în partea a doua studiul vine cu o parte de observații, dar și una de recomandări pentru România. Din acestea cităm: „Date fiind observațiile de mai sus, legislația electorală trebuie modificată în sensul de a extinde dreptul de a candida în alegerile locale și asociațiilor și grupurilor civice, formale sau informale. Este imposibil (sau cel puțin este foarte dificil) să ai o democrație funcțională la nivel național cu comunități locale slabe, în care democrația se exersează restrictiv. Mai mult, dacă la nivel național poate fi întrucâtva înțeles și acceptat monopolul partidelor politice, ca organisme de reprezentare ideologică a cetățenilor, la nivel local acest lucru nu mai poate fi acceptat, pentru că reprezentarea ideologică trebuie să fie completată și de o reprezentare a stilului de viață, a culturii și a modelelor locale de dezvoltare”. Studiul integral este disponibil...
mai mult
În urmă cu câteva săptămâni scriam președintelui României, cu rugămintea de a analiza proiectul de modificare a Legii Partidelor, propus de AMPER. Demersul venea ca urmare a unor declarații făcute de președintele Traian Băsescu la Întâlnirea Anuală a Clubului Politic. Mai jos redăm textul petiției noastre: Bună ziua! Numele meu este Cătălin Hegheș, vă scriu din partea Asociației Pentru Minți Pertinente AMPER, care activează la Tîrgu-Mureș și pe care o reprezint în calitate de director executiv. Am luat act cu plăcută surprindere, urmărind discursul domnului președinte de la Întâlnirea Anuală a Clubului Politic, care a avut loc la Palatul Cotroceni, de ideea reformei partidelor politice. Pasajul care mi-a atras cel mai mult atenția este cel în care făceați referire la accesul în actuala clasă politică a elitelor: „Nu este, însă, altă soluţie decât ca elitele să spună, de regulă: aici este clasa politică, dar eu îmi asum, ca om valoros, să intru în această clasă şi, aşa cum ne-au trebuit 25 de ani să o decredibilizăm complet, în cinci, şase ani să refacem credibilitatea clasei politice prin cei care acced în interiorul clasei politice. Nu reuşim să facem o reformă a partidelor, pentru că nu vor chiar conducătorii partidelor să aibă parte de această reformă, care, atunci când este făcută, este dureroasă”. Revenind la activitatea asociației noastre, în momentul de față cel mai important proiect al nostru este promovarea unei noi Legi a Partidelor, având la bază un studiu realizat la nivel academic disponibil aici: http://partide.amper.org.ro/ro/sinteza-analiza-comparativa/. Potrivit acestuia, România are cea mai restrictivă legislație în domeniu din Europa. Mai exact, dacă în majoritatea țărilor europene dezvoltate un partid se poate înființa cu trei membri fondatori, în România este necesară strângerea de 25.000 de semnături, din 18 județe, plus municipiul București, nu mai puțin de 700 de semnături din fiecare județ. Credem că această restricție încalcă dreptul constituțional la liberă asociere și este motivul principal pentru nereformarea clasei politice, care în aceste condiții este imposibil de concurat. Argumentația juridică detaliată pentru modificarea legii o puteți accesa aici: http://partide.amper.org.ro/ro/sintezaanaliza-juridica/, iar proiectul propus de noi poate fi accesat aici: http://partide.amper.org.ro/ro/proiect-pentru-schimbarea-legii-partidelor/forma-initiatorului/. Modificarea unei astfel de legi care liberalizează piața politică din România nu se poate face decât la presiunea societății civile, clasa politică...
mai mult
Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER a publicat pe site-ul dedicat campaniei de modificare a Legii Partidelor (http://partide.amper.org.ro) studiul „Finanțarea partidelor politice în statele membre UE. O analiză comparată”. Lucrarea a fost realizată de Sorin Cucerai (publicist și filozof, cu peste 30 de studii și eseuri publicate în țară și străinătate) pentru Grupul pentru Democrație Participativă Plenum și a fost finanțată de Dan Mașca. Disponibil integral la adresa http://partide.amper.org.ro/ro/studiu-finantarea-partidelor/, studiul detaliază modul de finanțare a partidelor în statele membre UE, luând în calcul finanțarea privată, finanțarea publică, restricțiile de utilizare a fondurilor și modul de raportare financiară, potrivit legislațiilor naționale din fiecare stat. În partea a doua, materialul prezintă câteva tipare care se pot observa. Câteva dintre cele mai interesante: Dintre toate statele membre UE, unul singur – Malta – respinge ideea finanțării din bani publici a partidelor. Există două sisteme prin care partidele primesc bani publici – finanțarea pe vot obținut sau pe procent, însă uneori ele sunt și combinate. Statele în care finanțarea publică se face pe vot și în care donațiile nu sunt plafonate au cea mai mare prezență la vot. În aceste state, politicienii se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere. La final sunt formulate și recomandări pentru România, cum ar fi: Eliminarea plafoanelor pentru donații. Regândirea statutului de donator al sindicatelor. Preluarea prevederii din legislația spaniolă conform căreia partidele ai căror membri din conducerea centrală sau locală au fost condamnați definitiv pentru comiterea de infracțiuni pierd accesul la finanțare publică. Publicarea și arhivarea pe site-urile partidelor a rapoartelor privind situația financiară a partidelor (inclusiv situația donatorilor și a...
mai mult
Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER își continuă demersul demarat în luna iunie a acestui an prin care dorim să anulăm cinci hotărâri de Consiliu Local, adoptate în regim de urgență, netransparent, fără dezbatere publică și nerespectându-se legislația în vigoare. Este vorba despre acordarea unor finanțări de aproximativ 12 milioane de lei de la bugetul local pentru finanțarea unor cluburi sportive. Inițial am notificat autoritatea locală, de la care n-am primit deschidere și care a considerat că adoptarea celor cinci hotărâri a fost perfect legală. Ulterior am adus problema și în atenția Instituții Prefectului Județului Mureș, de la care am primit un răspuns scurt, cum că se va verifica legalitatea acelor hotărâri. Din acest motiv ne-am văzut nevoiți să ne adresăm și instanței de contencios administrativ a Tribunalului Mureș. Mai jos, puteți accesa cererea de chemare în judecată depusă miercuri, 10 septembrie la Tribunalul...
mai mult
Luni, 25 august, ora 10:30, la Sala Europa a Hotelului Grand, Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER organizează o conferință de presă susținută de Monica Macovei, candidat independent la Președinția României, pe tema libertății de asociere. Cu același prilej AMPER va lansa oficial site-ul partide.amper.org.ro dedicat campaniei de modificare a Legii Partidelor. La întâlnire sunt invitați și reprezentanți ai ONG-urilor locale. Vă mulțumim anticipat pentru...
mai mult
