Către, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI CABINETUL PREȘEDINTELUI Calea 13 Septembrie nr. 2, Intrarea B1, sectorul 5, București, România Referitor la Dosarul nr. 630D/2014 Termen de judecată la 26.02.2015 Amicus curiae Argumente în susținerea obiecției de neconstituționalitate ridicată de către Partidul Pirat România cu privire la a dispozițiile art.19 alin.(1) și (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003 Formulat de Asociația pentru Minți Pertinente AMPER, cu sediul în Tg.Mureș, str. Banat nr. 16,ap.5, jud.Mureș, prin director executiv Cătălin Hegheș I. Preambul Subscrisa cunoaștem faptul că, din punct de vedere procedural, nu avem calitatea de intervenient (parte) în acest contencios constituțional. Tocmai de aceea, depunem prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției și care este recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, spre exemplu, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante. II. Expunere de motive În România, s-a manifestat o tendinţă de îngreunare a accesului noilor partide pe scena politică locală şi în Parlamentul ţării. Această tendinţă este evidentă când ne raportăm la creşterea în mai multe etape a numărului de susţinători de care este nevoie pentru a fi înregistrat un partid, precum şi a pragului electoral care trebuie atins de o formaţiune politică pentru a obţine mandate în Parlamentul României. În 1990, erau necesari 251 de membri fondatori pentru înfiinţarea unui partid politic. Numărul a crescut la 10.000 în 1996, pentru a ajunge la 25.000 de membri fondatori în 2003. Adoptarea Legii 14/2003 a partidelor politice, care prevede un prag de reprezentativitate de 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti, a avut ca efect descurajarea participării politice a cetăţenilor români, din cel puţin două perspective: din cea de candidat la alegeri şi din cea de fondator al unei noi formaţiuni politice. Aceste două efecte sunt măsurabile şi pot fi exprimate prin cifre. Atât legea din 1996...
mai mult
AMPER a fost reprezentată astăzi la Palatul Parlamentului la dezbaterea publică pe tema „Drepturi și libertăți în contextul securității cibernetice și a telecomunicațiilor” organizată de Grupul Parlamentar al PNL. La discuții au luat parte, reprezentanți din partea mai multor ONG-uri implicate și în trecut în procesul legislativ de reglementare a acestui domeniu, cum ar fi Active Watch, APADOR CH sau Miliția Spirituală. De asemenea, au venit la discuții parlamentari ai PNL și reprezentanți ai SRI și STS, precum și alte insituții cu atribuții în zona securității cibernetice. Discuțiile moderate de președintele de onoare al Asociației Pro Democrația Cristian Pîrvulescu, programate inițial să dureze două ore, s-au prelungit peste program. Pe de-o parte reprezentanții instituțiilor Statului cer în continuare adoptarea unei legi de reglemntare a acestui domeniu care, spun ei, ar fi menită să ne apare de atacurile cibernetice. Unul din reprezentanții SRI prezenți la discuții spunea chiar că în prezent instituția pe care o reprezintă nu poate nici pe departe să asigure condițiile de securitate în acest domeniu. Pe de altă parte, reprezentanții societății civile au subliniat că până acum încercările de reglementare în domeniu au încălcat de fiecare dată drepturi și libertăți fundamentale prevăzute de Constituție, motiv pentru care Curtea Constituțională le-a și respins. De asemenea s-au cerut motive mai bine întemeiate pentru nevoia de a veni cu un nou proiect de lege, s-a cerut definirea mai clară a termenilor, în special „siguranța națională”. Poziția AMPER la dezbatere a fost aceea că, dacă încercările de până acum au fost declarate neconstituționale, legiuitorul ar trebui să acorde mai multă atenție la practica din alte state europene, unde poate amenințările teroriste sunt chiar mai mari, care s-au confruntat cu aceeași nevoie de reglementare și același pericol de a încălca drepturi și libertăți individuale. Deocamdată s-au făcut puține referiri la modele de bună practică în domeniu și s-au propus prea puține soluții. La final, organizatorii, Grupul Parlamentar al PNL a promis că acest tip de dezbateri vor fi reluate în viitorul...
mai mult
În urma mai multor runde de discuții, pe de-o parte cu reprezentanți ai unor organizații non-guvernamentale care activează în domeniul cultural și pe de altă parte cu juriști de specialitate, am reușit să definitivăm un prim draft al unei propuneri de revizuire a regulamentului prin care Primăria Tîrgu-Mureș finanțează proiectele culturale. Acesta va continua să fie perfectat în perioada următoare. De asemenea, un pas important care va urma va fi demararea discuțiilor cu reprezentanții Primăriei și în special cu cei din comisia de specialitate din cadrul Consiliului Local Tîrgu-Mureș, pentru a vedea în ce măsură propunerile de îmbunătățire a acestui regulament sunt agreate și pot ajunge în dezbaterea Consiliului Local la o viitoare ședință. Dacă expunerea de motive și proiectul de hotărâre de consiliu au o formă aproape finală, anexa este încă într-o formă de lucru. Toate pot fi download-ate pentru consultare...
mai mult
La inițiativa AMPER, miercuri 21 ianuarie, reprezentanți din partea a 12 organizații non-guvernamentale care activează la Tîrgu-Mureș s-au întâlnit pentru a discuta pe marginea nevoii de modificare a regulamentelor prin care Primăria Tîrgu-Mureș oferă finanțări prin concursuri de proiecte pe diferite domenii de activitate. După aproximativ două ore de discuții, am putut formula și câteva concluzii: 1. Ar trebui ca derularea finanțărilor să se realizeze după modelul: 50% la semnarea contractului, 40% după ce prima tranșă a fost cheltuită în proporție de 80% și ultima tranșă de 10% la finalizarea proiectului. 2. Un model de bună practică după care ne putem inspira în procesul de rescriere a regulamentelor este modelul de derulare a fondurilor norvegiene. 3. Birocrația ar trebui simplificată, depunerea proiectelor ar trebui să se poată face printr-o aplicație online, iar documentele de care organizația nu dispune și care costă pentru a fi obținute să fie depuse ulterior, dacă proiectul a fost declarat câștigător. 4. La Primărie nu se pot depune proiecte de mediu, iar acest lucru ar trebui corectat. 5. Comisia/comisiile de evaluare a proiectelor ar trebui să includă și reprezentanți ai ONG-urilor locale. Propunerea noastră cu 2 membri care să se schimbe anual și care în respectivul an să nu poată depune proiecte a fost acceptată. 6. Lipsesc strategiile pe termen lung pe fiecare domeniu în parte și ar fi bine ca ONG-urile să demareze realizarea lor pe fiecare domeniu în parte. 7. Bugetul destinat acestor proiecte ar trebui împărțit în două sesiuni anuale de finanțare. 8. Gradul de cofinanțare al proiectelor ar trebui să fie de 10%, până la maxim 20%. 9. Lipsește transparența în procedura de derulare a fondurilor și ar trebui să corectăm acest lucru printr-o prevedere din regulament. 10. Calendarul derulării finanțărilor ar trebui să fie previzibil și Primăria să-l respecte, deci trebuie să introducem în regulament pârghii prin care și ONG-urile să aibă un cuvânt de spus. 11. Legat de criteriile generale de evaluare a proiectelor s-au amintit: – impactul în comunitate – sustenabilitate și continuitatea pe termen lung – încurajarea voluntariatului – experiența, dar să nu fie criteriu eliminatoriu – perseverența în aplicarea la fonduri să fie punctată – capacitatea organizatorică de derulare a proiectelor – vizibilitatea proiectelor (să se acorde un minim punctaj și capitolului de promovare...
mai mult
Comunicat securitate cibernetică CCR Legea securității cibernetice, încă o tentativă a serviciilor de a monitoriza populația, NU trece de Curtea Constituțională Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) salută decizia CCR de a declara neconstituțională, în ansamblu, Legea securității cibernetice. Această lege reprezintă încă o tentativă a legiuitorului, împreună cu serviciile de informații, de a impune o serie de măsuri de supraveghere în masă a comunicațiilor cetățenilor, prin încălcarea unor drepturi fundamentale, sub pretextul luptei împotriva terorismului. Conform comunicatului CCR legea este considerată neconstituțională în ansamblul ei, judecătorii considerând că mai multe articole decât semnalase societatea civilă încalcă Constituția. Principalele articole neconstituționale, așa cum au fost ele sesizate de societatea civilă sunt 2, 3, 16 și 17. În ultimii cinci ani România a traversat o întrecere absurdă între autoritățile statului – care au impus legi pentru controlul absolut asupra comunicațiilor cetățenilor – și justiția, care le-a declarat neconstituționale. Organizațiile semnatare au semnalat de fiecare dată aceste derapaje și au cerut parlamentarilor țării să-și înfrâneze slăbiciunile în fața serviciilor de informații și să-și canalizeze eforturile spre legiferarea conformă cu interesul public și în respect față de drepturile fundamentale ale omului. Considerăm că după patru verdicte naționale de neconstituționalitate, plus o invalidare europeană, date în ultimii 5 ani pe aceeași temă, Parlamentul, Guvernul și serviciile de informații ar trebui să înțeleagă că dorințele lor contravin drepturilor fundamentale ale cetățenilor. O cronologie a invalidării legilor din categoria „Big brother”: Reţinerea datelor de trafic, de localizare şi de identificare, de către furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice a generat nenumărate controverse încă de la apariţia Directivei europene nr. 2006/24/UE. În România, prima lege (Legea nr.298/2008) prin care s-a dorit transpunerea directivei a fost declarată neconstituţională, Curtea Constituţională (CCR) bazându-şi argumentele în principal pe încălcarea dreptului la viaţă privată prin obligaţia general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicaţiile private ale tuturor cetăţenilor. În 2012, o nouă lege privind reținerea datelor (Legea nr.82/2012) a fost adoptată de către Parlamentul României. Și aceasta a fost declarată neconstituțională de către CCR, în iulie 2014. Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat...
mai multUn grav atentat împotriva drepturilor fundamentale este folosit de autoritățile române ca un pretext pentru a propune restrângerea drepturilor fundamentale Organizațiile semnatare ale acestui comunicat își exprimă îngrijorarea cu privire la insistența cu care instituțiile abilitate ale statului re-propun acum, în regim de urgență, un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului. Reamintim că acest presupus “vid legislativ” este de fapt cunoscut de instituțiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru inter-instituțional să analizeze în regim de urgență pentru ieri, 8 ianuarie 2014, respingerea de către Curtea Constituțională a legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie și internet reprezintă o măsură aberantă, care perpetuează greșelile trecutului și îngrădește drepturile fundamentale, în locul unei analize profesioniste, aprofundate, care să includă toți actorii din societate interesați de subiect. Remarcăm, încă o dată, că atât sectorul privat, cât și cel al societății civile sunt ignorate de autoritățile statului atunci când iau decizii pe aceste subiecte. Totodată, precizăm că agenda întrunirii nu ține cont de câteva aspecte esențiale: Franța, exemplul invocat care a declanșat această “agitație” instituțională locală, beneficiază de numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay) dar, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris din data de 7 ianuarie 2015. Mai mult, politicieni francezi de marcă se dovedesc mai cerebrali, respingând “ideea unei legislatii dictate de emotie”. Orice nouă lege specifică de păstrare a tuturor datelor de trafic are șanse mari să fie contrară drepturilor fundamentale, în timp ce furnizorii de comunicații oricum rețin date de trafic în scop comercial. Accesul la acestea se poate face prin simpla clarificare a art. 152 din Codul de procedură penală. Decizia Curții Constituționale de respingere a pachetului “Big Brother” datează din iulie 2014, prin urmare “urgența” invocată nu reprezintă altceva decât folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignoră drepturile fundamentale. Orice ordonanță de urgență în acest domeniu, unde se afectează în mod direct drepturile fundamentale, ar fi neconstituțională conform art. art.115 alin.(6) din Constituția României. O tragedie nu trebuie să fie transformată într-un pretext pentru îngrădirea libertăților și ocolirea unor decizii ale Curții Constituționale! Semnatari:...
mai mult
