Premiu pentru AMPER la Gala Premiilor Participării Publice
Joi, 26 martie, Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER a avut onoarea să primească primul premiu important din activitatea sa. În cadrul Galei Premiilor Participării Publice, care a avut loc aseară la Muzeul Național de Artă Contemporană, campania „Împreună schimbăm Legea Partidelor”, demarată în primăvara anului 2014 și soldată cu depunerea proiectului propus de noi la Parlament de către un grup de 10 parlamentari, a primit premiul „Scurtcircuit în clasa politică”. Campania a fost aleasă din 46 de proiecte înscrise în competiție. Pentru noi premiul este cu atât mai important cu cât vine să aprecieze rezultatele unei campanii cu caracter național, a cărei derulare a pornit de la cel mai jos nivel și a ajuns temă de dezbatere într-o campanie prezidențială, iar mai apoi proiect de lege. În aceeași măsură, suntem onorați să constatăm că, în ciuda tuturor obstacolelor, o campanie care a militat pentru eliminarea monopolului politic al actualelor partide și liberalizarea vieții politice a ajuns să fie apreciată la cel mai înalt nivel. Pe de altă parte, nu putem să nu constatăm cu îngrijorare că ideile promovate de noi și ajunse în dezbaterea Parlamentului, deși inițial au fost asimilate, riscă să fie denaturate. Noul Proiect de Lege a Partidelor trecut prin comisia specială de Cod Electoral elimină pragurile semnalate de noi (25.000 de semnături din 18 județe necesare la înființarea unui partid), însă vine cu altele noi. Ne referim în special la prevederile privind radierea partidelor în cazul în care acestea nu depun candidaturi într-un număr de 75 de unități administrativ teritoriale la alegerile locale și trei județe la alegerile parlamentare. Atragem atenția că astfel de prevederi sunt nu doar împotriva principiilor adoptate de Comisia de Cod Electoral, împotriva practicii din majoritatea statelor europene, dar și împotriva reformei pe care actualele partide și-au asumat că o vor face. Chiar dacă pentru noi cei de la AMPER este un moment important, nu considerăm că am ajuns la final cu acest proiect, deci vom continua să utilizăm toate mijloacele care ne stau la dispoziție pentru ca principiile de reformă reală a sistemului politic românesc să ajungă în totalitate în viitoarea Lege a...
mai multLiberalizare pe jumătate, cu bariere reintroduse pe ușa din dos
Luni și marți, 2-3 martie, reprezentanții Campaniei Politică fără Bariere și ai Asociației pentru Minți Pertinente—AMPER au participat la lucrările subcomisiei parlamentare pentru modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale. O mare parte din amendamentele propuse prin documentul tehnic al Politică fără Bariere din 16 decembrie 2014 au fost aprobate în cadrul subcomisiei, conform principiilor adoptate de Comisia comună, la ședința din 24 februarie. Joi, 5 martie, în ședința Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru modificarea legilor electorale, se vor adopta chestiunile tehnice rămase în divergență și/sau pentru care nu s-a putut obține un consens în cadrul subcomisiei. Din păcate, unele dintre barierele eliminate la nivelul înființării/înscrierii partidelor au fost re-introduse prin mecanismele de radiere, respectiv finanțare a partidelor. Politică fără Bariere consideră că, astfel, sunt încălcate atât principiile noastre, discutate cu partidele politice, cât și înseși principiile adoptate de Comisie: principiul privind radierea partidelor care nu depun candidaturi și/sau nu obțin un anumit număr de voturi, în mai multe circumscripții electorale, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial; principiul privind subvenționarea partidelor, respectiv decontarea cheltuielilor din campania electorală, numai pentru partidele locale care obțin 3% din voturile exprimate la nivelul unui județ, contravine atât principiului privind eliminarea criteriului teritorial, cât și principiului privind finanțarea partidelor în funcție de numărul de voturi obținute; textul nemodificat/neactualizat din art. 15 și 16 ale Legii 334/2006, care menține evaluarea performanței electorale prin raportare la numărul de mandate obținute și atingerea pragului electoral la nivel național, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial și principiului privind finanțarea partidelor în funcție de numărul de voturi. Membrii subcomisiei au acționat în cadrul mandatelor primite de la formațiunile politice. În opinia noastră, argumentele care au fost invocate/aduse în discuție de formațiunile politice nu au fost nici suficiente, nici valide. Față de aceste contradicții din cadrul activității legislative, organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, alături de organizațiile susținătoare ale acelorași principii, vor elabora documente de poziție, pe care le vor transmite în atenția Comisiei comune. Păstrarea acestor contradicții, care țin de interpretarea corelată a textelor de lege, va echivala cu gâtuirea reformei așteptate de societatea românească și cu încălcarea promisiunilor formulate de formațiunile politice parlamentare, din noiembrie 2014...
mai multRegulament de finanțare – o nouă variantă de lucru
Discuțiile pe marginea proiectului de modificare a regulamentului CL Tîrgu-Mureș de finanțare a proiectelor culturale continuă. Cea mai recentă variantă de lucru este disponibilă pentru consultare aici. Așteptăm sugestiile de modificare a regulamentului de la oricine crede că poate aduce îmbunătățiri acestuia.
mai multNeconstituționalitatea Legii Partidelor – Amicus Curiae
Către, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI CABINETUL PREȘEDINTELUI Calea 13 Septembrie nr. 2, Intrarea B1, sectorul 5, București, România Referitor la Dosarul nr. 630D/2014 Termen de judecată la 26.02.2015 Amicus curiae Argumente în susținerea obiecției de neconstituționalitate ridicată de către Partidul Pirat România cu privire la a dispozițiile art.19 alin.(1) și (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003 Formulat de Asociația pentru Minți Pertinente AMPER, cu sediul în Tg.Mureș, str. Banat nr. 16,ap.5, jud.Mureș, prin director executiv Cătălin Hegheș I. Preambul Subscrisa cunoaștem faptul că, din punct de vedere procedural, nu avem calitatea de intervenient (parte) în acest contencios constituțional. Tocmai de aceea, depunem prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției și care este recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, spre exemplu, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante. II. Expunere de motive În România, s-a manifestat o tendinţă de îngreunare a accesului noilor partide pe scena politică locală şi în Parlamentul ţării. Această tendinţă este evidentă când ne raportăm la creşterea în mai multe etape a numărului de susţinători de care este nevoie pentru a fi înregistrat un partid, precum şi a pragului electoral care trebuie atins de o formaţiune politică pentru a obţine mandate în Parlamentul României. În 1990, erau necesari 251 de membri fondatori pentru înfiinţarea unui partid politic. Numărul a crescut la 10.000 în 1996, pentru a ajunge la 25.000 de membri fondatori în 2003. Adoptarea Legii 14/2003 a partidelor politice, care prevede un prag de reprezentativitate de 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti, a avut ca efect descurajarea participării politice a cetăţenilor români, din cel puţin două perspective: din cea de candidat la alegeri şi din cea de fondator al unei noi formaţiuni politice. Aceste două efecte sunt măsurabile şi pot fi exprimate prin cifre. Atât legea din 1996 cât şi cea din 2003 au redus gradual numărul partidelor politice care s-au înscris în competiţia electorală pentru alegerile parlamentare. Dacă în 1990 şi în 1992, 67 şi, respectiv, 140 de partide intrau în competiţia electorală, numărul lor a scăzut treptat, pe măsură ce condiţiile de înregistrare a unui partid politic au devenit tot mai constrângătoare. În 1996, numărul partidelor politice care au participat la alegeri a fost de 61, în 2000 de 54, în 2004 de 45, în 2008 de 19, pentru a ajunge la doar 16 în 2012. De notat este şi anomalia democratică constituită de faptul că numărul organizaţiilor reprezentând minorităţile naţionale care au participat la alegerile din 2012 a fost cu trei mai mare decât cel al partidelor, adică 19, şi egal în 2008. Tot din cauza legii partidelor politice din 2003, doar 13 partide au mai supravieţuit condiţiei de a obţine 50.000 de voturi la alegerile din 2004, restul au fost dizolvate de către Tribunalul Bucureşti. Simultan, legea partidelor politice din 2003 a avut ca efect scăderea constantă a numărului de cetăţeni români înscrişi în...
mai multAMPER la dezbaterea „Drepturi şi libertăţi în contextul securităţii cibernetice şi a telecomunicaţiilor”
AMPER a fost reprezentată astăzi la Palatul Parlamentului la dezbaterea publică pe tema „Drepturi și libertăți în contextul securității cibernetice și a telecomunicațiilor” organizată de Grupul Parlamentar al PNL. La discuții au luat parte, reprezentanți din partea mai multor ONG-uri implicate și în trecut în procesul legislativ de reglementare a acestui domeniu, cum ar fi Active Watch, APADOR CH sau Miliția Spirituală. De asemenea, au venit la discuții parlamentari ai PNL și reprezentanți ai SRI și STS, precum și alte insituții cu atribuții în zona securității cibernetice. Discuțiile moderate de președintele de onoare al Asociației Pro Democrația Cristian Pîrvulescu, programate inițial să dureze două ore, s-au prelungit peste program. Pe de-o parte reprezentanții instituțiilor Statului cer în continuare adoptarea unei legi de reglemntare a acestui domeniu care, spun ei, ar fi menită să ne apare de atacurile cibernetice. Unul din reprezentanții SRI prezenți la discuții spunea chiar că în prezent instituția pe care o reprezintă nu poate nici pe departe să asigure condițiile de securitate în acest domeniu. Pe de altă parte, reprezentanții societății civile au subliniat că până acum încercările de reglementare în domeniu au încălcat de fiecare dată drepturi și libertăți fundamentale prevăzute de Constituție, motiv pentru care Curtea Constituțională le-a și respins. De asemenea s-au cerut motive mai bine întemeiate pentru nevoia de a veni cu un nou proiect de lege, s-a cerut definirea mai clară a termenilor, în special „siguranța națională”. Poziția AMPER la dezbatere a fost aceea că, dacă încercările de până acum au fost declarate neconstituționale, legiuitorul ar trebui să acorde mai multă atenție la practica din alte state europene, unde poate amenințările teroriste sunt chiar mai mari, care s-au confruntat cu aceeași nevoie de reglementare și același pericol de a încălca drepturi și libertăți individuale. Deocamdată s-au făcut puține referiri la modele de bună practică în domeniu și s-au propus prea puține soluții. La final, organizatorii, Grupul Parlamentar al PNL a promis că acest tip de dezbateri vor fi reluate în viitorul...
mai multPrimul draft al regulamentului de finanțare a proiectelor culturale
În urma mai multor runde de discuții, pe de-o parte cu reprezentanți ai unor organizații non-guvernamentale care activează în domeniul cultural și pe de altă parte cu juriști de specialitate, am reușit să definitivăm un prim draft al unei propuneri de revizuire a regulamentului prin care Primăria Tîrgu-Mureș finanțează proiectele culturale. Acesta va continua să fie perfectat în perioada următoare. De asemenea, un pas important care va urma va fi demararea discuțiilor cu reprezentanții Primăriei și în special cu cei din comisia de specialitate din cadrul Consiliului Local Tîrgu-Mureș, pentru a vedea în ce măsură propunerile de îmbunătățire a acestui regulament sunt agreate și pot ajunge în dezbaterea Consiliului Local la o viitoare ședință. Dacă expunerea de motive și proiectul de hotărâre de consiliu au o formă aproape finală, anexa este încă într-o formă de lucru. Toate pot fi download-ate pentru consultare...
mai multO primă discuție legată de finanțările Primăriei Tîrgu-Mureș
La inițiativa AMPER, miercuri 21 ianuarie, reprezentanți din partea a 12 organizații non-guvernamentale care activează la Tîrgu-Mureș s-au întâlnit pentru a discuta pe marginea nevoii de modificare a regulamentelor prin care Primăria Tîrgu-Mureș oferă finanțări prin concursuri de proiecte pe diferite domenii de activitate. După aproximativ două ore de discuții, am putut formula și câteva concluzii: 1. Ar trebui ca derularea finanțărilor să se realizeze după modelul: 50% la semnarea contractului, 40% după ce prima tranșă a fost cheltuită în proporție de 80% și ultima tranșă de 10% la finalizarea proiectului. 2. Un model de bună practică după care ne putem inspira în procesul de rescriere a regulamentelor este modelul de derulare a fondurilor norvegiene. 3. Birocrația ar trebui simplificată, depunerea proiectelor ar trebui să se poată face printr-o aplicație online, iar documentele de care organizația nu dispune și care costă pentru a fi obținute să fie depuse ulterior, dacă proiectul a fost declarat câștigător. 4. La Primărie nu se pot depune proiecte de mediu, iar acest lucru ar trebui corectat. 5. Comisia/comisiile de evaluare a proiectelor ar trebui să includă și reprezentanți ai ONG-urilor locale. Propunerea noastră cu 2 membri care să se schimbe anual și care în respectivul an să nu poată depune proiecte a fost acceptată. 6. Lipsesc strategiile pe termen lung pe fiecare domeniu în parte și ar fi bine ca ONG-urile să demareze realizarea lor pe fiecare domeniu în parte. 7. Bugetul destinat acestor proiecte ar trebui împărțit în două sesiuni anuale de finanțare. 8. Gradul de cofinanțare al proiectelor ar trebui să fie de 10%, până la maxim 20%. 9. Lipsește transparența în procedura de derulare a fondurilor și ar trebui să corectăm acest lucru printr-o prevedere din regulament. 10. Calendarul derulării finanțărilor ar trebui să fie previzibil și Primăria să-l respecte, deci trebuie să introducem în regulament pârghii prin care și ONG-urile să aibă un cuvânt de spus. 11. Legat de criteriile generale de evaluare a proiectelor s-au amintit: – impactul în comunitate – sustenabilitate și continuitatea pe termen lung – încurajarea voluntariatului – experiența, dar să nu fie criteriu eliminatoriu – perseverența în aplicarea la fonduri să fie punctată – capacitatea organizatorică de derulare a proiectelor – vizibilitatea proiectelor (să se acorde un minim punctaj și capitolului de promovare a proiectelor pentru a încuraja acest lucru) – punctarea suplimentară a proiectelor cu caracter interdisciplinar 12. Legat de criteriile sectoriale de evaluare a proiectelor specifice fiecărui domeniu, părerea generală a fost că acestea trebuie discutate între ONG-urile care activează pe fiecare domeniu în parte. AMPER își va concentra resursele în perioada următoare în vederea întocmirii unei/unor propuneri de hotărâri CL prin care interesele ONG-urilor să ajungă în dezbaterea CL...
mai multTentativă a serviciilor de a monitoriza populația, respinsă de CCR
Comunicat securitate cibernetică CCR Legea securității cibernetice, încă o tentativă a serviciilor de a monitoriza populația, NU trece de Curtea Constituțională Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) salută decizia CCR de a declara neconstituțională, în ansamblu, Legea securității cibernetice. Această lege reprezintă încă o tentativă a legiuitorului, împreună cu serviciile de informații, de a impune o serie de măsuri de supraveghere în masă a comunicațiilor cetățenilor, prin încălcarea unor drepturi fundamentale, sub pretextul luptei împotriva terorismului. Conform comunicatului CCR legea este considerată neconstituțională în ansamblul ei, judecătorii considerând că mai multe articole decât semnalase societatea civilă încalcă Constituția. Principalele articole neconstituționale, așa cum au fost ele sesizate de societatea civilă sunt 2, 3, 16 și 17. În ultimii cinci ani România a traversat o întrecere absurdă între autoritățile statului – care au impus legi pentru controlul absolut asupra comunicațiilor cetățenilor – și justiția, care le-a declarat neconstituționale. Organizațiile semnatare au semnalat de fiecare dată aceste derapaje și au cerut parlamentarilor țării să-și înfrâneze slăbiciunile în fața serviciilor de informații și să-și canalizeze eforturile spre legiferarea conformă cu interesul public și în respect față de drepturile fundamentale ale omului. Considerăm că după patru verdicte naționale de neconstituționalitate, plus o invalidare europeană, date în ultimii 5 ani pe aceeași temă, Parlamentul, Guvernul și serviciile de informații ar trebui să înțeleagă că dorințele lor contravin drepturilor fundamentale ale cetățenilor. O cronologie a invalidării legilor din categoria „Big brother”: Reţinerea datelor de trafic, de localizare şi de identificare, de către furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice a generat nenumărate controverse încă de la apariţia Directivei europene nr. 2006/24/UE. În România, prima lege (Legea nr.298/2008) prin care s-a dorit transpunerea directivei a fost declarată neconstituţională, Curtea Constituţională (CCR) bazându-şi argumentele în principal pe încălcarea dreptului la viaţă privată prin obligaţia general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicaţiile private ale tuturor cetăţenilor. În 2012, o nouă lege privind reținerea datelor (Legea nr.82/2012) a fost adoptată de către Parlamentul României. Și aceasta a fost declarată neconstituțională de către CCR, în iulie 2014. Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor sunt neconstituţionale. Însăși Directiva europeană privind retenția datelor a fost invalidată în luna aprilie 2014, de Curtea de Justiție Europeană. Aceasta a deschis calea statelor europene care implementaseră directiva să-și abroge legile naționale. În loc să profite și să abroge Legea 82/2012, Parlamentul României a plusat, adoptând în regim de urgență Legea privind aprobarea Ordonanței guvernului 111/2011, prin care mai instituie o măsură abuzivă: înregistrarea utilizatorilor de cartele Pre-Pay și a utilizatorilor de rețele Wi-Fi. Aceasta a fost declarată neconstituțională în septembrie 2014. Aceeași celeritate din partea legiuitorului a fost manifestată și în privința Legii securității cibernetice, adoptată tacit de Camera Deputaților și unanim de Senat în decembrie 2014. Societatea civilă a semnalat de fiecare dată Avocatului Poporului (AVP), președinților celor două camere ale Parlamentului și Președintelui României, neconstituționalitatea tuturor acestor demersuri. *** Istoricul legii securității cibernetice: Amintim că la 19 decembrie 2014, Legea securității cibernetice a fost votată în unanimitate, într-o procedură total netransparentă în Senat, după ce fusese adoptată tacit de Camera Deputaților. După ședință, unii senatori au susținut că nu...
mai multAtentat folosit pentru restrângerea drepturilor fundamentale
Un grav atentat împotriva drepturilor fundamentale este folosit de autoritățile române ca un pretext pentru a propune restrângerea drepturilor fundamentale Organizațiile semnatare ale acestui comunicat își exprimă îngrijorarea cu privire la insistența cu care instituțiile abilitate ale statului re-propun acum, în regim de urgență, un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului. Reamintim că acest presupus “vid legislativ” este de fapt cunoscut de instituțiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru inter-instituțional să analizeze în regim de urgență pentru ieri, 8 ianuarie 2014, respingerea de către Curtea Constituțională a legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie și internet reprezintă o măsură aberantă, care perpetuează greșelile trecutului și îngrădește drepturile fundamentale, în locul unei analize profesioniste, aprofundate, care să includă toți actorii din societate interesați de subiect. Remarcăm, încă o dată, că atât sectorul privat, cât și cel al societății civile sunt ignorate de autoritățile statului atunci când iau decizii pe aceste subiecte. Totodată, precizăm că agenda întrunirii nu ține cont de câteva aspecte esențiale: Franța, exemplul invocat care a declanșat această “agitație” instituțională locală, beneficiază de numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay) dar, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris din data de 7 ianuarie 2015. Mai mult, politicieni francezi de marcă se dovedesc mai cerebrali, respingând “ideea unei legislatii dictate de emotie”. Orice nouă lege specifică de păstrare a tuturor datelor de trafic are șanse mari să fie contrară drepturilor fundamentale, în timp ce furnizorii de comunicații oricum rețin date de trafic în scop comercial. Accesul la acestea se poate face prin simpla clarificare a art. 152 din Codul de procedură penală. Decizia Curții Constituționale de respingere a pachetului “Big Brother” datează din iulie 2014, prin urmare “urgența” invocată nu reprezintă altceva decât folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignoră drepturile fundamentale. Orice ordonanță de urgență în acest domeniu, unde se afectează în mod direct drepturile fundamentale, ar fi neconstituțională conform art. art.115 alin.(6) din Constituția României. O tragedie nu trebuie să fie transformată într-un pretext pentru îngrădirea libertăților și ocolirea unor decizii ale Curții Constituționale! Semnatari: Miliția Spirituală APADOR-CH ActiveWatch Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI) Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) Asociația Geo-spațial.org Fundația Ceata Asociația Interactive Advertising Bureau România(IAB România) Asociația Pentru Minți Pertinente...
mai multApel pentru declararea ca neconstituțională a Legii securității cibernetice
Treisprezece organizatii neguvernamentale consideră că Legea securității cibernetice, în forma aprobată de Parlament, încalcă garanțiile constituționale privind viața privată și cer ca legea să fie analizată de Curtea Constituțională a României înainte de promulgarea ei. Pentru că nu au competența legală de a sesiza CCR, organizațiile semnatare s-au adresat ieri, 21 decembrie, la 25 de ani de la abolirea regimului opresiv și securistic, acelor instituții care au această cădere, după cum urmează: 1. Parlamentului României, expresia cea mai înaltă a voinței populare. Legea a fost adoptată fără nicio dezbatere în Camera Deputaților, iar Senatul a ignorat orice punct de vedere venit din partea societății civile. Fie și în al doisprezecelea ceas, Parlamentul trebuie să se asigure că votul său, transpus în lege, asigură respectarea drepturilor omului consființite prin Constituție. (Scrisoarea adresată liderilor grupurilor parlamentare) 2. Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă în România. Ne exprimăm speranța că ÎCCJ va fi la înălțimea așteptărilor cetățenilor și se va constitui în garant al primatului legii și al statului de drept. (Scrisoarea adresată președintelui ICCJ) 3. Avocatului Poporului, care prin lege are ca scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor în raport cu autoritățile statului. Avocatul Poporului a intervenit într-o manieră asemănătoare în cazul unor legi de aceeași factură (cum ar fi legea cartelelor prepay) și sperăm că va rămâne consecvent acțiunilor sale în ceea ce privește respectarea dreptului la viață privată. (Scrisoarea adresată Avocatului poporului) 4. Președintelui Klaus Iohannis, cel în măsură să respingă promulgarea. Încă din prima zi de mandat, Președintele este în situația de a face dovada atașamentului său față de respectarea drepturilor omului în România. O eventuală promulgare a legii securismului cibernetic poate da tonul relației dintre cetățean și stat pentru următorii cinci ani. (Scrisoarea adresată președintelui României) Principalele critici ale organizațiilor semnatare la adresa Legii securității cibernetice sunt: 1. Problema: Access la date informatice într-un mod extrem de vag pentru foarte multe instituții. – Soluția: Accesul la datele informatice se poate face doar în condițiile Codului de Procedură Penală (art 138 și 140) 2. Problema: Legea se aplică tuturor persoanelor de drept public și privat, deci o arie extrem de largă. – Soluția: Legea trebuie să se aplice doar persoanelor de drept public și privat identificate ca Infrastructuri Critice. Lista acestora trebuie să fie în lege. (la fel ca în propunerea de Directivă NIS) 3. Problema: Legea acordă SRI competențe principale în domeniul securității cibernetice. – Soluția: Conform propunerii de directivă NIS, aceasta ar trebui să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”. Contraargumente la explicațiile date post vot de Senat: 1. Accesul la datele informatice. Art 17 este, în forma actuală, astfel: a) Să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora şi să permită accesul reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării. Asta înseamnă că oricare din aceste instituții, dacă are o solicitare motivată ar trebui să fie lăsată să aibă acces la datele deținute. Cine stabilește dacă această solicitare este suficient de motivată și...
mai mult
