Tentativă a serviciilor de a monitoriza populația, respinsă de CCR
Comunicat securitate cibernetică CCR Legea securității cibernetice, încă o tentativă a serviciilor de a monitoriza populația, NU trece de Curtea Constituțională Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) salută decizia CCR de a declara neconstituțională, în ansamblu, Legea securității cibernetice. Această lege reprezintă încă o tentativă a legiuitorului, împreună cu serviciile de informații, de a impune o serie de măsuri de supraveghere în masă a comunicațiilor cetățenilor, prin încălcarea unor drepturi fundamentale, sub pretextul luptei împotriva terorismului. Conform comunicatului CCR legea este considerată neconstituțională în ansamblul ei, judecătorii considerând că mai multe articole decât semnalase societatea civilă încalcă Constituția. Principalele articole neconstituționale, așa cum au fost ele sesizate de societatea civilă sunt 2, 3, 16 și 17. În ultimii cinci ani România a traversat o întrecere absurdă între autoritățile statului – care au impus legi pentru controlul absolut asupra comunicațiilor cetățenilor – și justiția, care le-a declarat neconstituționale. Organizațiile semnatare au semnalat de fiecare dată aceste derapaje și au cerut parlamentarilor țării să-și înfrâneze slăbiciunile în fața serviciilor de informații și să-și canalizeze eforturile spre legiferarea conformă cu interesul public și în respect față de drepturile fundamentale ale omului. Considerăm că după patru verdicte naționale de neconstituționalitate, plus o invalidare europeană, date în ultimii 5 ani pe aceeași temă, Parlamentul, Guvernul și serviciile de informații ar trebui să înțeleagă că dorințele lor contravin drepturilor fundamentale ale cetățenilor. O cronologie a invalidării legilor din categoria „Big brother”: Reţinerea datelor de trafic, de localizare şi de identificare, de către furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice a generat nenumărate controverse încă de la apariţia Directivei europene nr. 2006/24/UE. În România, prima lege (Legea nr.298/2008) prin care s-a dorit transpunerea directivei a fost declarată neconstituţională, Curtea Constituţională (CCR) bazându-şi argumentele în principal pe încălcarea dreptului la viaţă privată prin obligaţia general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicaţiile private ale tuturor cetăţenilor. În 2012, o nouă lege privind reținerea datelor (Legea nr.82/2012) a fost adoptată de către Parlamentul României. Și aceasta a fost declarată neconstituțională de către CCR, în iulie 2014. Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor sunt neconstituţionale. Însăși Directiva europeană privind retenția datelor a fost invalidată în luna aprilie 2014, de Curtea de Justiție Europeană. Aceasta a deschis calea statelor europene care implementaseră directiva să-și abroge legile naționale. În loc să profite și să abroge Legea 82/2012, Parlamentul României a plusat, adoptând în regim de urgență Legea privind aprobarea Ordonanței guvernului 111/2011, prin care mai instituie o măsură abuzivă: înregistrarea utilizatorilor de cartele Pre-Pay și a utilizatorilor de rețele Wi-Fi. Aceasta a fost declarată neconstituțională în septembrie 2014. Aceeași celeritate din partea legiuitorului a fost manifestată și în privința Legii securității cibernetice, adoptată tacit de Camera Deputaților și unanim de Senat în decembrie 2014. Societatea civilă a semnalat de fiecare dată Avocatului Poporului (AVP), președinților celor două camere ale Parlamentului și Președintelui României, neconstituționalitatea tuturor acestor demersuri. *** Istoricul legii securității cibernetice: Amintim că la 19 decembrie 2014, Legea securității cibernetice a fost votată în unanimitate, într-o procedură total netransparentă în Senat, după ce fusese adoptată tacit de Camera Deputaților. După ședință, unii senatori au susținut că nu...
mai multAtentat folosit pentru restrângerea drepturilor fundamentale
Un grav atentat împotriva drepturilor fundamentale este folosit de autoritățile române ca un pretext pentru a propune restrângerea drepturilor fundamentale Organizațiile semnatare ale acestui comunicat își exprimă îngrijorarea cu privire la insistența cu care instituțiile abilitate ale statului re-propun acum, în regim de urgență, un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului. Reamintim că acest presupus “vid legislativ” este de fapt cunoscut de instituțiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru inter-instituțional să analizeze în regim de urgență pentru ieri, 8 ianuarie 2014, respingerea de către Curtea Constituțională a legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie și internet reprezintă o măsură aberantă, care perpetuează greșelile trecutului și îngrădește drepturile fundamentale, în locul unei analize profesioniste, aprofundate, care să includă toți actorii din societate interesați de subiect. Remarcăm, încă o dată, că atât sectorul privat, cât și cel al societății civile sunt ignorate de autoritățile statului atunci când iau decizii pe aceste subiecte. Totodată, precizăm că agenda întrunirii nu ține cont de câteva aspecte esențiale: Franța, exemplul invocat care a declanșat această “agitație” instituțională locală, beneficiază de numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay) dar, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris din data de 7 ianuarie 2015. Mai mult, politicieni francezi de marcă se dovedesc mai cerebrali, respingând “ideea unei legislatii dictate de emotie”. Orice nouă lege specifică de păstrare a tuturor datelor de trafic are șanse mari să fie contrară drepturilor fundamentale, în timp ce furnizorii de comunicații oricum rețin date de trafic în scop comercial. Accesul la acestea se poate face prin simpla clarificare a art. 152 din Codul de procedură penală. Decizia Curții Constituționale de respingere a pachetului “Big Brother” datează din iulie 2014, prin urmare “urgența” invocată nu reprezintă altceva decât folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignoră drepturile fundamentale. Orice ordonanță de urgență în acest domeniu, unde se afectează în mod direct drepturile fundamentale, ar fi neconstituțională conform art. art.115 alin.(6) din Constituția României. O tragedie nu trebuie să fie transformată într-un pretext pentru îngrădirea libertăților și ocolirea unor decizii ale Curții Constituționale! Semnatari: Miliția Spirituală APADOR-CH ActiveWatch Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI) Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) Asociația Geo-spațial.org Fundația Ceata Asociația Interactive Advertising Bureau România(IAB România) Asociația Pentru Minți Pertinente...
mai multApel pentru declararea ca neconstituțională a Legii securității cibernetice
Treisprezece organizatii neguvernamentale consideră că Legea securității cibernetice, în forma aprobată de Parlament, încalcă garanțiile constituționale privind viața privată și cer ca legea să fie analizată de Curtea Constituțională a României înainte de promulgarea ei. Pentru că nu au competența legală de a sesiza CCR, organizațiile semnatare s-au adresat ieri, 21 decembrie, la 25 de ani de la abolirea regimului opresiv și securistic, acelor instituții care au această cădere, după cum urmează: 1. Parlamentului României, expresia cea mai înaltă a voinței populare. Legea a fost adoptată fără nicio dezbatere în Camera Deputaților, iar Senatul a ignorat orice punct de vedere venit din partea societății civile. Fie și în al doisprezecelea ceas, Parlamentul trebuie să se asigure că votul său, transpus în lege, asigură respectarea drepturilor omului consființite prin Constituție. (Scrisoarea adresată liderilor grupurilor parlamentare) 2. Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă în România. Ne exprimăm speranța că ÎCCJ va fi la înălțimea așteptărilor cetățenilor și se va constitui în garant al primatului legii și al statului de drept. (Scrisoarea adresată președintelui ICCJ) 3. Avocatului Poporului, care prin lege are ca scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor în raport cu autoritățile statului. Avocatul Poporului a intervenit într-o manieră asemănătoare în cazul unor legi de aceeași factură (cum ar fi legea cartelelor prepay) și sperăm că va rămâne consecvent acțiunilor sale în ceea ce privește respectarea dreptului la viață privată. (Scrisoarea adresată Avocatului poporului) 4. Președintelui Klaus Iohannis, cel în măsură să respingă promulgarea. Încă din prima zi de mandat, Președintele este în situația de a face dovada atașamentului său față de respectarea drepturilor omului în România. O eventuală promulgare a legii securismului cibernetic poate da tonul relației dintre cetățean și stat pentru următorii cinci ani. (Scrisoarea adresată președintelui României) Principalele critici ale organizațiilor semnatare la adresa Legii securității cibernetice sunt: 1. Problema: Access la date informatice într-un mod extrem de vag pentru foarte multe instituții. – Soluția: Accesul la datele informatice se poate face doar în condițiile Codului de Procedură Penală (art 138 și 140) 2. Problema: Legea se aplică tuturor persoanelor de drept public și privat, deci o arie extrem de largă. – Soluția: Legea trebuie să se aplice doar persoanelor de drept public și privat identificate ca Infrastructuri Critice. Lista acestora trebuie să fie în lege. (la fel ca în propunerea de Directivă NIS) 3. Problema: Legea acordă SRI competențe principale în domeniul securității cibernetice. – Soluția: Conform propunerii de directivă NIS, aceasta ar trebui să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”. Contraargumente la explicațiile date post vot de Senat: 1. Accesul la datele informatice. Art 17 este, în forma actuală, astfel: a) Să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora şi să permită accesul reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării. Asta înseamnă că oricare din aceste instituții, dacă are o solicitare motivată ar trebui să fie lăsată să aibă acces la datele deținute. Cine stabilește dacă această solicitare este suficient de motivată și...
mai multDemocrația locală în statele membre UE
Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER a publicat astăzi un nou studiu de drept comparat. De această dată ne-am îndreptat atenția spre democrația locală în statele membre UE, comparând dreptul de a candida în aceste state. Studiul a fost realizat de Sorin Cucerai (publicist și filozof, cu peste 30 de studii și eseuri publicate în țară și străinătate). Pe lângă prezentarea situației legislative din fiecare din aceste state, în partea a doua studiul vine cu o parte de observații, dar și una de recomandări pentru România. Din acestea cităm: „Date fiind observațiile de mai sus, legislația electorală trebuie modificată în sensul de a extinde dreptul de a candida în alegerile locale și asociațiilor și grupurilor civice, formale sau informale. Este imposibil (sau cel puțin este foarte dificil) să ai o democrație funcțională la nivel național cu comunități locale slabe, în care democrația se exersează restrictiv. Mai mult, dacă la nivel național poate fi întrucâtva înțeles și acceptat monopolul partidelor politice, ca organisme de reprezentare ideologică a cetățenilor, la nivel local acest lucru nu mai poate fi acceptat, pentru că reprezentarea ideologică trebuie să fie completată și de o reprezentare a stilului de viață, a culturii și a modelelor locale de dezvoltare”. Studiul integral este disponibil...
mai multRăspunsul Președinției la petiția AMPER
În urmă cu câteva săptămâni scriam președintelui României, cu rugămintea de a analiza proiectul de modificare a Legii Partidelor, propus de AMPER. Demersul venea ca urmare a unor declarații făcute de președintele Traian Băsescu la Întâlnirea Anuală a Clubului Politic. Mai jos redăm textul petiției noastre: Bună ziua! Numele meu este Cătălin Hegheș, vă scriu din partea Asociației Pentru Minți Pertinente AMPER, care activează la Tîrgu-Mureș și pe care o reprezint în calitate de director executiv. Am luat act cu plăcută surprindere, urmărind discursul domnului președinte de la Întâlnirea Anuală a Clubului Politic, care a avut loc la Palatul Cotroceni, de ideea reformei partidelor politice. Pasajul care mi-a atras cel mai mult atenția este cel în care făceați referire la accesul în actuala clasă politică a elitelor: „Nu este, însă, altă soluţie decât ca elitele să spună, de regulă: aici este clasa politică, dar eu îmi asum, ca om valoros, să intru în această clasă şi, aşa cum ne-au trebuit 25 de ani să o decredibilizăm complet, în cinci, şase ani să refacem credibilitatea clasei politice prin cei care acced în interiorul clasei politice. Nu reuşim să facem o reformă a partidelor, pentru că nu vor chiar conducătorii partidelor să aibă parte de această reformă, care, atunci când este făcută, este dureroasă”. Revenind la activitatea asociației noastre, în momentul de față cel mai important proiect al nostru este promovarea unei noi Legi a Partidelor, având la bază un studiu realizat la nivel academic disponibil aici: http://partide.amper.org.ro/ro/sinteza-analiza-comparativa/. Potrivit acestuia, România are cea mai restrictivă legislație în domeniu din Europa. Mai exact, dacă în majoritatea țărilor europene dezvoltate un partid se poate înființa cu trei membri fondatori, în România este necesară strângerea de 25.000 de semnături, din 18 județe, plus municipiul București, nu mai puțin de 700 de semnături din fiecare județ. Credem că această restricție încalcă dreptul constituțional la liberă asociere și este motivul principal pentru nereformarea clasei politice, care în aceste condiții este imposibil de concurat. Argumentația juridică detaliată pentru modificarea legii o puteți accesa aici: http://partide.amper.org.ro/ro/sintezaanaliza-juridica/, iar proiectul propus de noi poate fi accesat aici: http://partide.amper.org.ro/ro/proiect-pentru-schimbarea-legii-partidelor/forma-initiatorului/. Modificarea unei astfel de legi care liberalizează piața politică din România nu se poate face decât la presiunea societății civile, clasa politică neavând nici un interes pentru a da drumul concurenței reale. În schimb, Președintele României, ca arbitru al clasei politice și, în cazul domnului Traian Băsescu, ca jucător activ pe această scenă, poate milita și chiar face lobby pentru ca aceste restricții total nejustificate legate de înființarea partidelor să fie eliminate. Parcurgând materialele la care făceam referire mai sus, veți observa desigur fundamentarea extrem de serioasă a demersului nostru. Având în vedere toate cele expuse, precum și faptul că dumneavoastră n-ați precizat în declarațiile oficiale de până acum sub ce formă vă doriți implementarea unei reforme reale a clasei politice, permiteți-mi să vă întreb dacă actualul Președinte al României susține eliminarea restricțiilor din legislația românească și alinierea acesteia la practica democrațiilor consolidate europene, astfel ca trei persoane să poată înființa un partid? Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră. Cu respect, Cătălin Hegheș Astăzi am primit însă răspunsul Președinției, scurt, evaziv și care ocolește de fapt problema semnalată de noi: Petitia nr.16497 Data: 17-10 Domnule Catalin Heghes, Dupa cum bine ati observat si dumneavoastra, Presedintele României a exprimat deja un punct de vedere....
mai multFinanțarea partidelor politice în statele membre UE. O analiză comparată
Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER a publicat pe site-ul dedicat campaniei de modificare a Legii Partidelor (http://partide.amper.org.ro) studiul „Finanțarea partidelor politice în statele membre UE. O analiză comparată”. Lucrarea a fost realizată de Sorin Cucerai (publicist și filozof, cu peste 30 de studii și eseuri publicate în țară și străinătate) pentru Grupul pentru Democrație Participativă Plenum și a fost finanțată de Dan Mașca. Disponibil integral la adresa http://partide.amper.org.ro/ro/studiu-finantarea-partidelor/, studiul detaliază modul de finanțare a partidelor în statele membre UE, luând în calcul finanțarea privată, finanțarea publică, restricțiile de utilizare a fondurilor și modul de raportare financiară, potrivit legislațiilor naționale din fiecare stat. În partea a doua, materialul prezintă câteva tipare care se pot observa. Câteva dintre cele mai interesante: Dintre toate statele membre UE, unul singur – Malta – respinge ideea finanțării din bani publici a partidelor. Există două sisteme prin care partidele primesc bani publici – finanțarea pe vot obținut sau pe procent, însă uneori ele sunt și combinate. Statele în care finanțarea publică se face pe vot și în care donațiile nu sunt plafonate au cea mai mare prezență la vot. În aceste state, politicienii se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere. La final sunt formulate și recomandări pentru România, cum ar fi: Eliminarea plafoanelor pentru donații. Regândirea statutului de donator al sindicatelor. Preluarea prevederii din legislația spaniolă conform căreia partidele ai căror membri din conducerea centrală sau locală au fost condamnați definitiv pentru comiterea de infracțiuni pierd accesul la finanțare publică. Publicarea și arhivarea pe site-urile partidelor a rapoartelor privind situația financiară a partidelor (inclusiv situația donatorilor și a...
mai multProces în instanță pentru anularea finanțării cluburilor sportive
Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER își continuă demersul demarat în luna iunie a acestui an prin care dorim să anulăm cinci hotărâri de Consiliu Local, adoptate în regim de urgență, netransparent, fără dezbatere publică și nerespectându-se legislația în vigoare. Este vorba despre acordarea unor finanțări de aproximativ 12 milioane de lei de la bugetul local pentru finanțarea unor cluburi sportive. Inițial am notificat autoritatea locală, de la care n-am primit deschidere și care a considerat că adoptarea celor cinci hotărâri a fost perfect legală. Ulterior am adus problema și în atenția Instituții Prefectului Județului Mureș, de la care am primit un răspuns scurt, cum că se va verifica legalitatea acelor hotărâri. Din acest motiv ne-am văzut nevoiți să ne adresăm și instanței de contencios administrativ a Tribunalului Mureș. Mai jos, puteți accesa cererea de chemare în judecată depusă miercuri, 10 septembrie la Tribunalul...
mai multLansarea oficială partide.amper.org.ro alături de Monica Macovei
Luni, 25 august, ora 10:30, la Sala Europa a Hotelului Grand, Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER organizează o conferință de presă susținută de Monica Macovei, candidat independent la Președinția României, pe tema libertății de asociere. Cu același prilej AMPER va lansa oficial site-ul partide.amper.org.ro dedicat campaniei de modificare a Legii Partidelor. La întâlnire sunt invitați și reprezentanți ai ONG-urilor locale. Vă mulțumim anticipat pentru...
mai multRăspunsul Primăriei la plângerea prealabilă a AMPER și continuarea demersului
În luna iunie, AMPER cerea printr-o plângere prealabilă înregistrată la Primăria Tîrgu-Mureș revocarea a cinci hotărâri de Consiliu Local prin care 5 cluburi sportive primeau finanțare din bugetul local într-o manieră pe care noi o catalogăm ca fiind în afara legii. Autoritatea locală vede însă lucrurile diferit față de noi, cel puțin așa reiese din răspunsul primit. Legat de acesta, am formulat o poziție pe care v-o prezentăm mai jos și ne rezervăm dreptul de a contesta mai departe cele cinci hotărâri, printr-o plângere prealabilă pe care o vom înregistra la Instituția Prefectului Mureș. Din răspunsul comunicat la data de 10.07.2014 Municipiul Tîrgu Mureș prin primar menționează solicitarea de revocare pentru motive de nelegalitate este neîntemeiată însă va fi totuși prezentată spre analiză și decizie în prima ședință ordinară a Consiliului Local Municipal. Primul motiv de respingere a plângerii prealabile arătat în cuprinsului răspunsului a fost întemeiat pe ideea că Hotărârile Consiliului Local obiect al plângerii au intrat în circuitul civil astfel că nu mai pot fi revocate. În raport de dispozițiile art. 1 alin. 6 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ potrivit care „autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice” se constată că posibilitatea organului administrativ emitent de a-l revoca este condiționată sub un dublu aspect, actul administrativ nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte, în aplicarea principiul securității și stabilității raporturilor juridice. În plângerea prealabilă subscrisa am solicitat în primul rând constatarea nelegalității hotărârilor atacate și în subsidiar revocarea acestora. Răspunsul lacunar al acestei instituții, fără a face referire la motivele de nelegalitate susținute în cuprinsul plângerii, este evident și prin faptul că în răspuns se arată că actele administrative atacate au intrat în circuitul civil și nu pot fi revocate, nu sunt nelegale dar vor fi analizate în prima ședință a Consiliului Local. Dacă ne raportăm la prevederile art. 36 alin.6 lit.a Consiliul Local are ca și atribuție a asigura potrivit competentelor sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind și sportul. Astfel, singurul în măsură să constate nelegalitatea actelor adminstrative atacate este acesta din urmă și nu instituția primarului. Tot în cuprinsul răspunsului se invocă neaplicabilitatea prevederilor HG nr.1447/28.11.2007 act normativ ce se regăsește în preambulul HCL nr. 4/31.01.2013 ca temei de drept pentru adoptarea Regulamentului de sprijinire a activităților sportive din municipiul Targu Mureș. În fapt, nu s-a răspuns la nici un motiv de nelegalitate arătat de subscrisa în cuprinsul plângerii prealabile, nu s-a justificat in vreun fel încălcarea principiului privind transparența decizională, și nici nu s-a justificat caracterul urgenței cu care au fost supuse adoptării hotărârile atacate. Arătăm că în materia contenciosului administrativ, sunt admisibile acțiunile ce vizează anularea unor acte administrative ilegale pe motivul că ele grevează nejustificat bugetul comunităţii locale (“satisfacerea nevoilor comunitare”). Sens în care, ne vom continua demersul procesual în fața instanței de contencios administrativ având în vedere încălcarea flagrantă a principiului privind respectarea transparenței decizionale pe de o parte precum și cu privire la modalitatea de selecție, de încheiere și de prelungire a contractelor de...
mai multLansare LeCtura #10
Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER are plăcerea să vă invite vineri, 18 iulie la lansarea numărului 10 al revistei LeCtura. Evenimentul va avea loc la J’ai Bistrot (Piața Mărășești nr. 6), începând cu ora 18:00 și îl va avea ca invitat pe reputatul antropolog și publicist Vintilă Mihăilescu. Cu această ocazie, va fi lansat la Tîrgu-Mureș cel mai recent volum al său – „Povestea maidanezului Leuțu”. Prezentarea cărții va fi făcută de sociologul Mircea Munteanu. #10 După o pauză îndelungată, LeCtura revine cu o nouă abordare. Numărul 10 al revistei tratează tema spațiului public din Tîrgu-Mureș și a modului în care noi, cei care îl folosim, ne raportăm la el. Ca o premieră, numărul 10 al revistei este primul la care s-a lucrat la documentarea și redactarea articolelor colaborând în strânsă legătură cu un alt ONG – în cazul de față unDAverde. Ca și la numerele trecute, ulterior lansării, revista va fi distribuită gratuit în mai multe locații publice din Tîrgu-Mureș, într-un tiraj limitat. LeCtura Proiectul a fost demarat în 2010 ca un manifest pro-lectură, iar în timp s-a transformat atât ca format, cât și în privința conținutului. În prezent, LeCtura este singura revistă de cultură urbană editată în județul Mureș și una din puținele editate în România în afara...
mai mult
